Îl băgaţi măcar în seamă?
Îl vindecaţi sau îl răniţi?
Evoluaţi sau vă veştejiţi?
Vă extindeţi sau vă contractaţi?
Este sufletul vostru tot atât de singuratic ca şi mintea voastră?
Este el, oare, mai neglijat decât ea?
Şi care a fost ultima dată când aţi simţit că sufletul vostru se exprimă?
Când aţi plâns ultima dată de bucurie?
Sau aţi scris poezii?
Sau aţi făcut muzică?
Sau aţi dansat în ploaie?
Sau aţi făcut o plăcintă?
Sau aţi pictat orice?
Sau aţi reparat ceva ce era stricat?
Sau aţi sărutat un copilaş?
Sau aţi ţinut o pisică lipită de faţa voastră?
Sau v-aţi plimbat urcând un deal?
Sau aţi înotat în pielea goală?
Sau v-aţi plimbat la răsăritul soarelui?
Sau aţi cântat din acordeon?
Sau aţi stat de vorbă până în zori?
Sau aţi făcut dragoste ore întregi... pe o plajă, într-o pădure?
Sau aţi intrat în comuniune cu natura?
Sau L-aţi căutat pe Dumnezeu?
Când a fost ultima dată când aţi stat singuri, în tăcere, călătorind spre partea cea mai profundă a fiinţei voastre?
Când i-aţi spus ultima dată „salut” sufletului vostru?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu