Suferinţa personală este adevărata sursă de creaţie, fiindcă ea stârneşte izvoarele sufletului şi face să răsară mugurii speranţei acolo unde înainte era numai deşertul lumii.
duminică, 7 august 2011
Pomii roditori
Pomii roditori se recunosc după bogăţia florilor şi savoarea fructelor, iar oamenii valoroşi după înălţimea aspiraţiilor şi profunzimea realizărilor.
În lumea naturii
În lumea naturii, fiinţa nu ştie ce vrea, dar vrea ce trebuie. În lumea sa, omul nu ştie ce trebuie, dar ştie că vrea.
Cu adevărart
Cu adevărart numai încercările vieţii pot stoarce din sufletul omului seva sau nectarul realizărilor.
Turma urmează păstorul
Turma urmează păstorul pentru că fiecare individ (şi toţi împreună) îşi pot satisface astfel anumite trebuinţe personale. Şi de aceea adevărata revoluţie nu poate fi o „mişcare de mase”, fiindcă revoluţionarul-reformator slujeşte unor idealuri aflate mai presus de individualitatea şi trebuinţele sale.
Adevărata revoluţie este o mişcare a spiritelor devotate cauzei. Iată de ce comunitatea nu va fi niciodată o masă (adică turmă) şi nici doar o simplă alăturare de indivizi (determinaţi de limitele ego-ului personal) ci numai o mişcare armonizată a spiritelor devotate unui ideal, a celor ce-au adus prinos propria lor fiinţă pe Altarul Cauzei.
Omul este Corăbier pe Marea Vieţii
Omul este Corăbier pe Marea Vieţii, iar Vânturile Transformărilor suflă din toate direcţiile; şi ele nu sunt nici bune, nici rele, aflându-se dincolo de orice dualitate. Ínsă pot sprijini ori înfrâna mersul Corabiei. Totul depinde de Corăbier: de locul unde şi-a propus să ajungă, de cunoştinţele sale de navigaţie, de măiestria în a mânui cârma şi velele spre a se folosi de cât mai multe din puterile Vânturilor şi mai ales de a înţelege Graiul Mării, limbajul în care aceasta îi dă de ştire în fiecare moment despre Calea ce trebuie urmată. Chiar dacă acest limbaj nu se găseşte în Manuale, el poate fi totuşi deprins de la alţi Corăbieri şi poate fi recunoscut în Vocea tainică a Fiinţei noastre interioare. Pentru că acolo ne vorbeşte tuturor Cel ce trasează destinele Mării şi rosturile Vânturilor dar mai ales veghează ca rutele Corăbierilor să nu sfârşească în naufragiile Pustiirii de Sine. Întrucât el ştie că fiecare dintre noi suntem purtătorii unei comori ce se doreşte sporită spre folosul întregii Umanităţi, al Vieţii şi-al Fiinţei Corăbierului iar nu risipită pe plajele speranţelor deşarte. Mai trebuie doar ca şi noi să dăm socoteală despre aceasta!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)